Cadrul natural


 

Asezare si limite: Muntii Mehedinti fac parte din Carpatii Meridionali, grupa Retezat-Godeanu alaturi de Muntii Retezat, Tarcu, Godeanu, Cernei si Valcan.

Se intind pe 50 km lungime, avand aspectul unei creste aproximativ rectilinii, de la sud-vest la nord-est, pe latimi ce ating 5-10 km.

Limita vestica este destul de liniara, fiind constituita de Valea Cernei intre varsarea acesteia in Dunare, la Orsova, si obarsia Vaii Mileanul. Masivul opune un versant abrupt, de 500-800 m, de-a lungul intregii vai a Cernei. Spre nord, culmea lor se continua cu culmea Muntilor Valcan. Limita estica o constituie valea Motrului Mare (care ii separa de Muntii Valcan), pana la confluenta cu Motru Sec, urmand apoi Valea Lupsa, Dealul Furca Lupsei, Valea lui Dragu, Valea Obarsia, Valea Verde, continuand cu un traseu sinuos ce urmeaza Cuca Inalta, localitatile Prejna, Costesti si Gornenti, continuandu-se apoi cu valea Bahnei pana la varsarea in Dunare. Intreaga limita estica ii separa de Podisul Mehedinti si dealurile subcarpatice gorjene. Limita sudica este reprezentata de fluviul Dunarea, intre gurile raurilor Cerna si Bahna.  

Relief si geologie. Au inaltimi medii de 1200 m, cea maxima fiind Vf. lui Stan (1466 m) iar cele mai mari grupandu-se in partea lor centrala. Au o alcatuire petrografica variata. Formatiunile sedimentare sunt reprezentate de ca1care (care au mare extensie), sisturi argiloase, argile marnoase, gresii micacee, etc. In sudul lor si pe abruptul estic apar roci metamorfice: gnaise, micasisturi, roci bazice, serpentine, toate fiind dispuse peste rocile sedimentare. Ca1carele masive, recifale, formeaza relieful stancos, proeminent, din Piatra Closanilor si Culmea Domogled - Vf. lui Stan.

In zona Vaii Cernei faliile afecteaza structurile sedimentare, ca1carele puternic redresate formand un aliniament de creste stancoase, fragmentate de torenti, numite de localnici ciuceve si geanturi. Si alte zone calcaroase sunt strapunse de vai, prin chei pitoresti, ca ale Motrului, Motrului Sec, Cosustei, Corcoaiei. Platourile carstice (cu doline, vai de doline, lapiezuri, uvale, polii, pesteri, vai seci, sorburi, ponoare) au in acesti munti o prezenta considerabila.

Muntii Mehedinti sunt dispusi in doua trepte morfologice inegal dezvoltate, despartite de un abrupt calcaros impresionant. Treapta inferioara ocupa o suprafata restransa in lungul Cernei, fiind reprezentata de resturile unui nivel vechi creat de acest rau.

Se pot identifica trei sectoare principale in Muntii Mehedinti:

1. Culmea propriu-zisa a Cernei (partea nordica a masivului). Se desfasoara, pe aproximativ 30 km, intre Saua Turcineasa si Valea Arsasca, cea strabatuta de drumul national (DN 67D) Targu-Jiu - Baia de Arama - Obarsia Closani ­- Baile Herculane. Are caracter unitar si altitudine relativ constanta, de 1000-1100 m. Desi ingusta, asaltata din lateral de afluentii Cernei si Motrului, a ramas in cea mai mare parte rotunjita, ondulata, situatie favorizata de sisturile cristaline si rocile granitice. La obirsia Paraului Arsasca, la nord de Vf. Cioaca Inalta (1137 m) si, mai la nord, intre Vf. Stevaru si Dealul Alunului, culmea are aspect de creasta. Prezenta unor asemenea portiuni nu impiedica o circulatie relativ usoara pe toata lungimea ei. Versantii abrupti fac trecerea din Valea Cernei in cea a Motrului posibila doar prin cateva locuri, calea cea mai facila urcand din Cerna Sat prin saua de sub Cioaca Inalta.

Intre Cerna Sat si Valea Arsasca, in lungul Cernei sunt geanturile, provenite dintr-o bara calcaroasa decupata in mici masive, ele dubland Culmea propriu-zisa a Cernei.

Succesiunea de varfuri de la nord la sud este: Varful Mileanu (1064m) – Varful Stevaru (1213m) – Cioaca Inalta (1137m) – Cioaca Glamii (1046m) – Varful Furca Caprei (1063m) – Varful Poiana Mica (1169m) – Varful Cioaca Lacului (1150m). In paralel cu aceasta creasta, tot de la nord la sud se desfasoara sirul geanturilor: Geantul Olanului, Geantul Ars, Geantul Ogasul Sec, Geantul Schitului, Geantul Glodului (926m), Geantul Hermanului (979m).

2. Masivul Vf. lui Stan - Pietrele Albe. La sud de Paraul Arsasca aspectul masivului se schimba total, urmarea extinderii formatiunilor calcaroase, cea mai intinsa din regiune. Relieful se inalta intr-un platou situat la aproximativ 1200 m, deasupra caruia urca cateva proeminente: Varful lui Stan (1466m), Varful Broscan (1308m), Varful Pietrele Albe (1335m), Varful Costeagu Mare (1325m), Varful Costeagu Mic (1315m), Varful Inalatul Mare (1301m), Varful Inalatul Mic (1146m).

Acest aspect continua inspre sud-vest, pana la Balta Cerbului, de unde relieful coboara si se mentine in jur de 1100 m altitudine.

Abruptul calcaros dinspre Cerna (400 pana la 600m) coboara dintr-o creasta pe anumite portiuni dubla, strapunsa de Vaile Tamnei, Foeroaga Plostinei (intre Pietrele Albe si Costeagu Mic), Tesna (intre Costeagu Mic si Inalatul Mare), Balta Cerbului (intre Inalatu Mare si Inalatul Mic), chei foarte inguste, greu sau deloc accesibile.

Aceasta unitate prezinta o complicata si atragatoare morfologie carstica si un labirint de abrupturi si creste ca1caroase.

3. Masivele Hurcu si Domogled. La sud de Polia Balta Cerbului, drenate spre Cerna de Foeroaga (valea) Femea, culmea calcaroasa se mentine la 1050-1150m dar este strapunsa de cateva vai adanci si transformata intr-o succesiune de masive legate numai prin seile din lungul cumpenei de ape.

Imediat la sud de Foeroaga Femea, pana la Valea Roset, se afla masivul Cociu, cu Varfurile Cociu (1115m) si Varful Mlacile (1110m). Intre Valea Roset si saua (Valea) Padina se individualizeaza Masivul Hurcu (1088m) si Coltul Pietrei (1229m), situat oarecum mai la est de creasta principala. Mai la sud, pana in Valea Jelarau, creasta se continua prin Varful Suscu (1192m) si Varful Rudina Mare (1163m), cu creasta mai evidenta, dispusa perpendicular pe culmea principala.

Intre Vaile Jeralau si Feregari se inalta Masivul Domogled, cu Varfurile Domogledul Mare, (1105m) si Domogledul Mic (1098m), cea mai impunatoare creasta perpendiculara pe abruptul Cernei. Apoi, spre sud, relieful coboara. Intre Paraul Feregari si Valea Pecinisca este o culme ce nu trece de 720 m altitudine, iar apoi Culmea Padesului, (702m) continuata cu Varful Racovat (720m) si in extremitatea sudica, Varful Alion (316m).

Particularitati de relief

In Muntii Mehedinti se afla cateva dintre cele mai mari si pitoresti polii din carstul romanesc: Crovul Medvedului, Poienile Porcului, Crovul Mare, Poiana Mare, Polia Cerbului (950 m altitudine, 200 m lungime, 500-1000 m latime), Polia Beletina (1200 m altitudine, 200 m lungime, 750 m latime).

Vaile carstice afluente Cernei strabat o zona impadurita si sunt puternic adancite in calcarele masive; fiind perpendiculare pe structura geologica au dat nastere la chei, cum sunt Cheile Feregari (Prolaz), Cheile Tesnei, Cheile Arsasca, Cheile Ramnutei Mari, Cheile Ramnutei Vinete, Cheile Corcoaiei, Cheile Motrului Mare, Cheile Motrului Sec.

Masivul Piatra Closanilor este format dintr-o culme izolata, orientata nord-est – sud-vest, lunga de aproximativ 5 km, marginita de Motrul Mare la est, de Motrul Sec la sud si de paraurile Pietrii si Scarisoara la vest. Este un masiv salbatic, construit pe calcare masive, avand o asimetrie vizibila: vai accesibile (Valea dintre Pietre, Tarnicioara si nenumarate ogase - foerogi) spre est si un abrupt continuu, vertical, spre vest. Inaltimile maxime sunt in Piatra Mica a Closanilor (1163m) si Piatra Mare a Closanilor (1421m – a doua inaltime a Muntilor Mehedinti).

 

Clima. Datorita influentelor sud-vestice (submediteraneene), climatul acestor munti este mai bland. Temperatura medie anuala este de 2 grade pe culmile cele mai inalte si de 10 grade la poale. Primaverile sunt timpurii si trecerea spre ele de la anotimpul alb se face brusc.

Cantitatile medii anuale de precipitatii sunt cuprinse intre 698 mm la Toplet, 760 mm la Baile Herculane si 1051 mm la Cerna Sat. Marile inaltimi primesc anual peste 1200 mm. Iarna, maximul de nebulozitate se inregistreaza in ianuarie, iar in august sunt valorile minime. Cele mai multe zile senine s-au inregistrat in august si iulie, urmate de septembrie, atunci cand cad si cele mai mici cantitati de precipitatii.

Apele. Reteaua hidrografica majora din masiv este reprezentata astfel:

Raul Cerna (care isi are obirsiile in Muntii Godeanu) prin afluentii ei pe stanga colecteaza o parte importanta a apelor din masiv.  Acesti afluenti au in cea mai mare parte a anului aspect de torenti sau ogase foarte rapide, multe fiind complet lipsite de apa in sezonul secetos, patul calcaros prin care curg favorizand pierderile in subteran. Printre acestia se numara, pornind de la nord catre sud: Ogasul Vanatorului, Ramnuta Mica (Ogasul Mic), Ramnuta Mare, Arsasca, Foeroaga Beletina, Foeroaga Tamna, Foeroaga Plostina, Tesna, Roset, Jelarau, Feregari.

Raul Bahna isi aduna apele din partea de sud a muntilor, de la poalele estice ale Varfurilor Ciolanu Mare si Coltul Pietrii (Paraul Camena) si primeste ca afluenti mai importanti pe dreapta Topolova si Tarovat.

Raul Cosustea izvoraste de pe versantul estic al masivului Pietrele Albe si primeste ca afluent in zona montana paraul Valea Verde.

Raul Motru isi aduna apele din Muntii Valcan, de pe versantul sud-estic al Oslei si coboara apoi spre sud, aproape rectiliniu, avand afluenti pe stanga din Muntii Mehedinti: Mileanu, Paltinei, Motrul Sec.

Raul Motrul Sec izvoraste foarte aproape de Culmea Cernei, in zona varfului Stevaru si colecteaza apele mai multor ogase si paraie: Ogasul Iepii Mari, Ogasul Bolovanului, Capra, Ogasul Pietrii Merisorul, Gorganul, Tarnicioara, Lupsa.

Flora si fauna. Salbaticia, frumusetea, unicitatea peisajului sunt intregite de invelisul vegetal care imbraca si pantele deosebit de abrupte. Bogatia, varietatea si raritatea multor specii de plante si animale au facat ca in Muntii Domogled si Suscu sa fie declarata cea mai veche rezervatie stiintifica din Romania, in 1932. Si alte areale au intrat sub protectia teoretica a legii, luand nastere Parcul National Domogled – Valea Cernei, cu 10.000 hectare suprafata.

Padurile aduna fagete, stejarete, ciresi si peri salbatici, carpen, iedera, vita salbatica, jugastru, nuc, carpinita, mojdrean, tei, visin turcesc, scumpie, liliac salbatic. Pe pantele muntilor intilnim plante cu flori colorate, de importanta stiinifica: ciubotica cucului, campanule, gusa porumbelului, garofite. Pe Domogled creste si vulturica. Pe abrupturi este prezent pinul negru de Banat, endemism cu coroana verde inchis, de forma umbrelei. Lista plantelor ocrotite depaseste 2500 de specii. In padurile de fag si nu numai traiesc: urs, cerb, lup, mistret, veverita, jder, dihor patat, scorpioni, vipere cu corn, broaste testoase de uscat, multe specii de fluturi si pasari, licurici.

Galerie foto



Newsletter

Va puteti inscrie la newsletterul comun MuntiiMehedinti.ro si Camena.ro pentru a fi la curent cu ultimele programe si actiuni lansate.