Arii protejate


 

Cea mai mare parte a arealului Muntilor Mehedinti se afla pe teritoriului Parcului National Domogled – Valea Cernei. Acesta acopera o vasta zona montana, fiind suprapus in mare, cu bazinul Cernei. Suprafaţa parcului este de 61.211 ha, din care 46.931 ha pădure, iar 19.170 ha zonă de conservare specială. Iata mai jos conturul acestui parc, asa cum a fost stabilit prin lege:

 Limita nordică. Începe în Vârful Paltina (2149,1 m) şi merge spre vest pe culmea munţilor Godeanu prin vârfurile Galbena (2161 m), Micuşa (2179,6 m) şi Bulzului (2254,4 m), interfluviul ce formează limita nordică a bazinului Cernei [VI-2].

Limita vestică. Continuă pe acelaşi interfluviu spre Vf. Godeanu (2229 m), apoi prin Culmea Drăguţului până în Vf. Olanelor (1989,9 m). De aici trece pe interfluviul vestic al bazinului Cernei, prin Culmea Matichii, Vf. Dobrii (1928,4 m), mergând pe culmea principală a Munţilor Cernei prin Vârfurile Babei (1825 m), Boldoveni (1799,5 m), Vlaşcu Mic (1734 m) şi Zglivar (1708 m). De aici merge spre vest pe Custura Pârşului, prin borna 180 din UP V Mehadia - O.S. Belareca şi Vf. Pogara (1360,2 m), de unde coboară pe Dosu Frăsincea în Ogaşul lui Mihai, mergând pe acesta până la borna 195, de aici urmând limita fondului forestier prin bornele 196, 214, 217, 240. Ajunge în Valea Topla la borna 242, de unde urcă spre Vârfu Suliţa până în borna 239. În continuare merge spre sud-est pe culme până în borna 247, iar de aici spre sud pe lizieră, trece peste Valea Vârtopu prin borna 246 din UP V Mehadia - O.S. Belareca, iar de aici urcă pe culme până în Vf. Arjana (1511,4 m) din culmea Munţilor Cernei. Limita se continuă pe Culmea principală a Mt. Cernei, prin Poiana Lungă, Vf. Ciclovete (1129,5 m), Poiana Ciclovete (1142,6 m) şi Culmea Mare (927,6 m) până în borna 45 din UP III Băile Herculane - O.S. Băile Herculane. De aici iar face un ocol pe versantul vestic, prin borna 415 din UP V Mehadia - O.S. Belareca, mergând pe limita fondului forestier prin bornele 416, 431, 439, până la borna 444 din acelaşi UP V Mehadia - O.S. Belareca, din apropierea confluenţei Cernei cu Belareca [VI-2.12].

Limita sudică. Porneşte de la borna 444 din UP V Mehadia - O.S. Belareca, merge spre nord pe limita fondului forestier de la marginile localităţilor Pecinişca şi Băile Herculane, prin bornele 4, 8, 18 din UP III Băile Herculane - O.S. Băile Herculane până la borna 31, aflată în apropierea podului peste valea Cernei, de aici întorcându-se pe malul drept al râului Cerna, până la intrarea acestuia prin staţiunea Băile Herculane, de unde urcă pe liziera pădurii până în drumul naţional DN 6A, pe care îl urmează până în apropiere de intersecţia acestuia cu DN 6, de unde urcă pe dealul Ştoghirului (469 m), şi continuă pe Cracu Făsii şi Culmea Padeşu prin Vârfurile Padeşu (709 m) şi Creasta Cocoşului (917 m). 

Limita estică. Continuă din Creasta Cocoşului intrând în culmea principală a Munţilor Mehedinţi pe la est de Masivul Domogled, Colţul Pietrii (1227,9 m), Culmile Cârligelor, Piatra Coşuştei, Culmea şi Vf. Pietrele Albe (1335,3 m), Poiana şi Culmea Beletina, Culmea Obârşia până în Vf. Poiana Mică (1179,2 m). Se continuă pe Pârâul Capra [VII-1.36.2.1] şi apoi pe Motru Sec [VII-1.36.2] până la limita localităţii Motru Sec, limită pe care o urmează până la confluenţa văii Târnicioara cu Motru Sec. De aici urcă pe valea Târnicioara până în şaua dintre Cornetu Muşteica şi Dealul Măgura, de aici intrând pe limita fondului forestier de pe versantul estic al Cornetului Muşteica, pe care o urmează până în borna 837 din UP II Motru Mare. Din acest punct limita merge pe malul stâng al văii Motrului, până la borna 14, unde trece pe limita fondului forestier, prin bornele 20 şi 28 până la borna 25, trecând înapoi pe malul stâng al văii Motrului, până la borna 39 unde din nou trece pe limita fondului forestier, ocolind Lacul Valea Mare prin bornele 47 şi 54, până la borna 76 din UP II Motru Mare - O.S. Padeş. De aici continuă pe malul stâng al Motrului până la confluenţa cu Valea Mileanului, pe care urcă până sub Vf. Mileanul (1063,7 m), intrând pe culmea Dealului Alunu (1150,1 m). De aici urmează linia culmilor Turcineasa (1518,2 m), Şarba (1742,5 m), Şerbota şi Soarbele până în Vârful Paltina (2149,1 m).

Partea sudica a Muntilor Mehedinti se afla situata pe teritoriul Parcului Natural Portile de Fier.

Speologie. Constitutia geologica a acestor munti, dominata de calcare jurasice a favorizat drumul apei catre subteran, lucru ce a condus la aparitia unui impresionant “bazar” de fenomene carstice. Pesteri, avene, chei, doline, uvale, polii, lapiezuri, pe toate le regasim in Muntii Mehedinti. Printre cele mai remarcabile fenomene de acest tip pe care nu trebuie sa le ratam in excursiile noastre sunt:

Cheile Peciniscai

Cheile Feregari (Prolaz)

Cheile Tesnei

Cheile Ramnutei Mari

Cheile Arsasca

Cheile Corcoaiei

 

Pestera Gaura Ungurului

Pestera de la intre Pietre

Pestera Mare de la Soroniste

Grota lui Serban

Pestera Mare din Ogasul Adanc

Pestera Izverna

Pestera Closani

Pestera Martel

Pestera Lazului

Pestera – aven din Sohodoalele Mici

Pestera Cioaca cu Brebenei

Pestera aven din Foeroaga Ingusta

 

Marele lapiez de sub Varful lui Stan

Poiana (uvala) Beletina

Poiana Mare

Crovul Mare si Crovul Medved (autentice doline)

Poienile Porcului

Poiana Plostina

Plostinioarele

Poiana Tesnei si Balta Cerbului – insule de vegetatie intre pereti de calcar

Galerie foto



Newsletter

Va puteti inscrie la newsletterul comun MuntiiMehedinti.ro si Camena.ro pentru a fi la curent cu ultimele programe si actiuni lansate.